FIE CA IANUS SA NE HARAZEASCA HARURI PENTRU NOUL AN SI SA NE AJUTE SA INVATAM DIN LECTIILE ANULUI CE A TRECUT

Fotografia postată de Asociatia Mișcarea Neopăgânilor din România - MNR.

În mitologia romană, Ianus este zeul roman al uşilor, al alegerilor şi al începuturilor şi al sfârşiturilor. Este unul dintre zeii timpurii ai Romei, considerându-se că după el a fost numită luna ianuarie.

Prima lună a anului este numită după zeul Ianus, în special datorită faptului că acesta a fost adesea reprezentat cu două feţe: una care priveşte înainte, respectiv una care priveşte înapoi. Iniţial, Ianus era înfăţişat cu o faţă cu barbă, respectiv una fără, considerându-se că acest lucru ar fi simbolizat bătrâneţea şi tinereţea. Gardian al raiului, se spune că, la origini, Ianus ar fi fost un muritor, originar din Tesalia care a ajuns să domnească în Latium, în epoca de aur, în vremea sa fiind introduşi banii, legile şi agricultura în zonă, după cum informează vintagenews.com. Un alt mit spune că Ianus ar fi fost prezent în Roma la momentul răpirii Sabinelor, respectiv în momentul în care, din dorinţa de a se răzbuna, sabinii au atacat zidurile Capitoliului. Ianus ar fi făcut ca în faţa lor să ţâşnească un şuvoi fierbinte de apă care le-ar fi forţat retragerea. Următorul rege al Romei, după Romulus, Numa, a ridicat în onoarea lui Ianus un templu cu o poartă dublă, una îndreptată spre răsărit, respectiv una spre apus. În perioadele de război, porţile erau deschise pentru ca zeul să le vină în ajutor romanilor, iar în vremurile de pace, erau închise. Romanii considerau că luna ianuarie a fost adăugată calendarului de către Numa, conform abc.net.au. Asocierea dintre Ianus şi calendar ar fi fost întărită de construcţia a 12 altare, fiecare pentru câte o lună a anului, în templul dedicat zeului. Conform aceluiaşi site, poetul Marţial l-a descris pe Ianus drept „strămoşul şi tatăl anilor”, prima zi a lui ianuarie fiind, începând cu 153 î. Hr, cea în care consulii îşi preluau îndatoririle.

Citeste mai mult: adev.ro/pbbslaÎn mitologia romană, Ianus este zeul roman al uşilor, al alegerilor şi al începuturilor şi al sfârşiturilor. Este unul dintre zeii timpurii ai Romei, considerându-se că după el a fost numită luna ianuarie. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ VIDEO Patriarhul Daniel: 2018 va fi Anul omagial al unităţii de credi… Prima lună a anului este numită după zeul Ianus, în special datorită faptului că acesta a fost adesea reprezentat cu două feţe: una care priveşte înainte, respectiv una care priveşte înapoi. Iniţial, Ianus era înfăţişat cu o faţă cu barbă, respectiv una fără, considerându-se că acest lucru ar fi simbolizat bătrâneţea şi tinereţea. Gardian al raiului, se spune că, la origini, Ianus ar fi fost un muritor, originar din Tesalia care a ajuns să domnească în Latium, în epoca de aur, în vremea sa fiind introduşi banii, legile şi agricultura în zonă, după cum informează vintagenews.com. Un alt mit spune că Ianus ar fi fost prezent în Roma la momentul răpirii Sabinelor, respectiv în momentul în care, din dorinţa de a se răzbuna, sabinii au atacat zidurile Capitoliului. Ianus ar fi făcut ca în faţa lor să ţâşnească un şuvoi fierbinte de apă care le-ar fi forţat retragerea. Următorul rege al Romei, după Romulus, Numa, a ridicat în onoarea lui Ianus un templu cu o poartă dublă, una îndreptată spre răsărit, respectiv una spre apus. În perioadele de război, porţile erau deschise pentru ca zeul să le vină în ajutor romanilor, iar în vremurile de pace, erau închise. Romanii considerau că luna ianuarie a fost adăugată calendarului de către Numa, conform abc.net.au. Asocierea dintre Ianus şi calendar ar fi fost întărită de construcţia a 12 altare, fiecare pentru câte o lună a anului, în templul dedicat zeului. Conform aceluiaşi site, poetul Marţial l-a descris pe Ianus drept „strămoşul şi tatăl anilor”, prima zi a lui ianuarie fiind, începând cu 153 î. Hr, cea în care consulii îşi preluau îndatoririle.

Sidhe (shee) sunt considerate a fi o rasă distinctă, destul de separată de om ființe care totuși au avut mult contact cu muritorii de-a lungul secolelor, și există multe mărturii documentate despre acest lucru. Credința în această cursă de ființe care au puteri dincolo de cele ale oamenilor să se miște rapid prin aer și schimbarea formei lor la un moment dat a jucat un rol imens în viața oamenilor care trăiesc în Irlanda rurală și în Scoția.
Este dificil să identificăm o eră istorică exactă ca fiind momentul în care a început basma.
Mulți scriitori susțin că poporul Irlandei și dumnezeii săi, înainte de venirea lui Gaels, sunt „strămoșii” sidhei.
În mod evident, credința în sidhe face parte din religia precreștină care a supraviețuit de mii de ani și care nu a fost nimicită complet din mințile oamenilor.
Când primii Gaels, fiii lui Mil, au sosit în Irlanda, au descoperit că Tuatha De Danaan, poporul zeiței Dana, avea deja controlul asupra pământului. Fiii lui Mil le-au luptat în luptă și i-au învins, conducându-i în subteran, unde se spune că rămân până astăzi pe dealurile goale sau pe movilele de pe coastă. În manuscrisele irlandeze timpurii (care au fost înregistrate dintr-o tradiție orală anterioară) găsim referiri la Tuatha De Danaan. În Cartea Vieții Dun și Cartea lui Leinster această rasă de ființe este descrisă drept ” nu dumnezei „, arătând că acestea sunt” ceva între „. Tot în Cartea Viei Dun se spune despre înțelepți că „se pare că ei [Tuatha De Danaan] au venit din cer, datorită inteligenței și excelenței cunoașterii lor”.
Înțelegerea pe care Tuatha De Danaan o avea asupra minții irlandeze era atât de puternică încât noua religie a creștinismului nu putea să-l scuture. În „Colocviul anticilor”, un dialog care se presupune că a avut loc între Sf. Patrick și fantoma lui Caeilte din Fianna, Patrick este uimit să vadă o femeie de zână care iese din peștera lui Cruachan, purtând o manta verde cu coroana de aur pe capul ei.
În timp ce femeia de zână este tânără și frumoasă, Caeilte însuși este bătrân și uscat. Când se întreabă Patrick, Caeilte îi spune:
„Ea este din Tuatha De Danaans care nu se desfasoara …
și eu sunt dintre fiii lui Mil, care sunt perisabili și dispăruți „
Sidhetul movilelor subterane sunt de asemenea văzute de irlandezi ca descendenți ai vechilor zei agricoli ai Pământului (unul dintre cei mai importanți fiind Crom Cruaich, Cuibul stâncos al dealului). Acești zei au controlat maturarea culturilor și producția de lapte a vitelor, prin urmare, jertfele trebuiau să le fie date în mod regulat. În Cartea de la Leinster descoperim că, după cucerirea lor, Tuatha De Danaan sa răzbunat pe fiii lui Mil, distrugându-și grâul și bunătatea laptelui (sidhe-ul este notoriu pentru acest lucru chiar și astăzi). Fiii lui Mil au fost deci obligați să încheie un tratat cu ei, și de atunci, poporul Irlandei au onorat acest tratat lăsând daruri de lapte și unt pentru oamenii buni.
O trăsătură notabilă a sidhei este că au triburi distincte, conduse de regi și regine în fiecare teritoriu. Se pare că ordinea socială a sidhei corespunde vechii aristocrații a familiilor irlandeze vechi, care este în sine o reflectare a vechii caste celtice.
Este interesant de remarcat faptul că mulți dintre irlandieni se referă la sidhe ca simplu „gentrie”, datorită aspectului lor înalt, nobil și discursului argintiu dulce. Ei au propriile lor palate în care sărbătoresc și cântă muzică, dar au și bătălii obișnuite cu triburile vecine. Marile basmuri par a fi distinct Milesian, dar există încă amintiri folclorice ale unor rase pre-gaelice mai vechi și ale zeilor lor, sub forma „geancanach”, spiritul din Ulster sau „cluricaun” din Munster. Nu trebuie să uităm și „leprechaun”, o creatură diminutivă despre care se spune că știe unde se află o oală de aur ascunsă în râurile locale.
Leprechaun-ul ar putea fi o amintire populară a unei curse dwarfish a oamenilor Fir Bolg care a trăit în aceste râuri înainte de venirea Gaels.
O distinctie este adesea facuta intre sidhei care sunt vazuti pe jos la pamant dupa apusul soarelui si Sluagh Sidhe, gazda de zana care calatoreste prin aer noaptea si sunt cunoscuti ca „iau” muritorii cu ei in calatoriile lor.
Există, de asemenea, un gardian al celor mai multe lacuri din Irlanda și Scoția.
Aceste categorii distincte de ființe sidhe se leagă de mărturiile văzătorilor care împart sidhe în spirite de lemn, spirite de apă, spirite de aer și așa mai departe, spiritele elementare ale fiecărui loc.
Lough Gur din județul Limerick este un loc foarte magic în care întâlnim mulți dintre regii sidhe și regine din Irlanda. Lacul se află într-un cerc de dealuri joase, dar o dată la șapte ani se pare ca un teren uscat, unde se poate găsi o intrare în Țara Tineretului. Gardianul lacului este

Imagini pentru gay antic

Unul dintre cele mai fascinante subiecte, inca confuze, este acela al sexului si abordarii lui in societatile antice. Cum era perceputa “prostitutia sacra” in lumea antica din Orientul Apropiat? Arhetipul prostituatei sfinte este foarte ciudat datorita dihotomiei termenilor si a contrastului intre imaginea sacra si casta pe langa sexualitate.

Aceste motive au aparut de-a lungul timpului, fie in Biblie sau in scrierile clasice ale vremii. Ei vedeau aceste acte ca barbare si exotice, chiar in interpretarea cultelor si practicilor din Mesopotamia.

PROSTITUTIA SACRA IN TEMPLE

Unii cercetatori concluzioneaza ca prostitutia sacra nu a existat. Mai degraba o idee bazata pe exagerari si traduceri gresite ale terminologiei. Alte intrebari insa raman.

Cea mai faimoasa relatare vine din Istoriile lui Herodot. Acesta sustinea ca fiecare femeie din Babilon trebuie sa intre o data in viata in templul Afroditei si sa i se ofere unui strain. El sustine ca cele mai multe femei procedeaza asa. Templul Afroditei, probabil Ishtar, este plin de astfel de femei si coridoare, din care strainii isi pot alege. Strainul platea o moneda de argint rostind formula “te cer in numele Zeitei Mylitta”. Probabil alta Zeita locala pe care Herodot o confunda cu Afrodita. Ea nu poate refuza strainul. Acest fel de templu al sexului exista si in Cipru. Femeile erau fortate si in Siria, potrivit scriitorului Lucian.

TEMPLUL SEXULUI ZEITEI AFRODITA

In Grecia antica, Strabo povesteste despre orasul Corint. Acesta inflorea datorita curtezanelor din templul Afroditei. El sustine ca templul era foarte bogat si avea peste 1.000 de sclave, curtezane, femei si barbati dedicati zeitei. El mai vorbeste si de orasul Eryx din Sicilia. Aici era un templu dedicat Afroditei de mare onoare In 464 i. Hr. Xenophon din Corint a dedicat o suta de femei Afroditei dupa castigarea cursei. Poetul Pindar a compus o oda despre asta.

Alexis din Samos vorbeste despre prostituatele sacre din Samos, cand Pericle a asediat orasul.

BABILON – CASATORIA SACRA

In Babilon exista dovezi despre ritualul casatoriei sacre. In special in zona Mesopotamiei. Aici, regele unui oras-stat era legat ritual – simbolic sau literal, de consumarea casatoriei cu preoteasa sacra a zeului orasului. Aceasta uniune este cea dintre Inanna si Dumuzi, oferind fertilitate orasului.

Biblia face si ea referire la qedeshah, prostituatele sacre care aparusera in Israel si Iudeea de secole. Unii cercetatori sustin ca aceste femei erau implicate in adorarea zeitei Ashtoreth (Astarte).

Indiferent daca aceste cuvinte au fost prost traduse sau gresit interpretate, exista relatari clare privind atributiile acestora. Biblia le-a demonizat chiar trasaturile pe baza activitatii lor.

Se crede ca Babilonul era vazut in acele vremuri ca un Amsterdam religios. Anticii nu faceau deosebire intre religie si sex. Dealtfel, exista culte care fac asta si astazi. Oricare ar fi adevarul, dincolo de nuante, ramane sa ne gandim la cultul prostitutiei sacre prin prisma legalitatii Zeilor.

PROSTITUTIA SACRA IN INDIA

Femeile din oras participau la castigarea unui titlu numit “mireasa orasului” sau nagarvadhu. Cea mai frumoasa femeie era aleasa de rege si era respectata ca o Zeita. Apoi servea ca si curtezana. Dansurile ei erau atat de scumpe incat si le puteau permite doar regii, printii si lorzii.

Alta traditie, numita devadasi, era de a aduce fete tinere in temple pentru a servi drept prostituate. Asta se intampla si in Nepal si se numeste deuki.

Material redactat de director adjunct și maestru spiritual al Institutului Național de Cercetare și Studii Religioase HORAPOLLO, Patru Viorel.

Imagini pentru Triskele

The triskelion symbol appears in many early cultures, the first in Malta (4400–3600 BCE) and in the astronomical calendar at the famous megalithic tomb of Newgrange in Ireland built around 3200 BCE, Mycenaean vessels, on coinage in Lycia, and on staters of Pamphylia (at Aspendos, 370–333 BCE) and Pisidia. It appears as a heraldic emblem on warriors’ shields depicted on Greek pottery.

The triskelion is an ancient symbol of Sicily, with the head of the Gorgon, with snakes as hair, from which radiate three legs bent at the knee. The symbol dates back to when Sicily was part of Magna Graecia, the colonial extension of Greece beyond the Aegean. Pliny the Elder attributes the origin of the triskelion of Sicily to the triangular form of the island, the ancient Trinacria (from the Greek tri- (three) and ἄκρα akra (end, peak, citadel), which consists of three large capes equidistant from each other, pointing in their respective directions, the names of which were PelorusPachynus, and Lilybæum.

The Celtic symbol of three conjoined spirals may have had triple significance similar to the imagery that lies behind the triskelion. The triple spiral motif is a Neolithic symbol in Western Europe. Though popularly considered a „Celtic” symbol, it is in fact a pre-Celtic symbol.[10] It is carved into the rock of a stone lozenge near the main entrance of the prehistoric Newgrange monument in County MeathIreland. Newgrange, which was built around 3200 BCE,[6] predates the Celtic arrival in Ireland, but has long since been incorporated into Celtic culture. The symbol is also found carved in rock in Castro Culture settlement in modern-day Galicia and Northern Portugal. In Ireland before the 5th century, in Celtic Christianity the triskele took on new meaning, as a symbol of the Trinity(Father, Son, and Holy Spirit), and therefore also a symbol of eternity. Its popularity continues today as a decorative symbol of faith for Christians of Celtic descent around the world.

Modern usage

A triskelion is featured on the seal of the United States Department of Transportation.

A triskelion shape is the basis for the roundel of the Irish Air Corps, and the logo for the Trisquel Linux distribution.

A triskelion shape was used in the design of RCA’s „Spider” 45 rpm adapter, a popular plastic adapter for vinyl records, which allows larger center-holed 45 rpm records (commonly used on 7″ singles and EPs) to spin on players designed for smaller center-holed 33-1/3 rpm records (the standard for 10″ and 12″ LPs). The design was practical, the three curved arms providing equal spring and thus keeping the hole centred. The iconic design of the Spider has led to its adoption as a popular symbol for record and music enthusiasts.

One of the most commonly used symbols of the BDSM community is a derivation of a triskelion shape within a circle.

The South African neo-Nazi White supremacist White nationalist organization and political party Afrikaner Weerstandsbeweging uses a Triskele composed of three sevens as its symbol in place of the Nazi Swastika.

The Flag of the Isle of Man bears 3 legs based on the Triskele.

The crest of the Breton football club En Avant de Guingamp combines the Flag of Brittany, the team colours and the triple spiral triskelion.

The Gamesters of Triskelion” is a second-season episode of the American science fiction television series Star Trek.

In the Marvel Universe, the intelligence agency S.H.I.E.L.D. uses the Triskelion as its headquarters.

The Triskele is also used as a prominent symbol in MTV’s „Teen Wolf (2011 TV Series)” which draws heavily from Celtic mythology. A Triskele was used by some younger betas to keep from shifting & maintain calm. This happens by the beta repeating „Alpha, Beta, Omega” or „The Sun, The Moon, The Truth” over and over again until the beta is calm.

In Merlin (2008 TV series) it was used as symbol of druids.

Reconstructionists and neopagans

Abbatial church of Saint-Antoine-l’Abbaye with a group of 3 triskelions (in Isère / France)

On the front of Abbatial church of Saint-Antoine-l’Abbaye with 2 groups of 2 triskelions and 1 biskel (in Isère / France)

The flag of Sicily, featuring the triskelion symbol and the Gorgon

The flag of the Isle of Man, is composed solely of a triskele against a red background

The triskelion symbol appears in many early cultures, the first in Malta (4400–3600 BCE) and in the astronomical calendar at the famous megalithic tomb of Newgrange in Ireland built around 3200 BCE, Mycenaean vessels, on coinage in Lycia, and on staters of Pamphylia (at Aspendos, 370–333 BCE) and Pisidia. It appears as a heraldic emblem on warriors’ shields depicted on Greek pottery.

The triskelion is an ancient symbol of Sicily, with the head of the Gorgon, with snakes as hair, from which radiate three legs bent at the knee. The symbol dates back to when Sicily was part of Magna Graecia, the colonial extension of Greece beyond the Aegean. Pliny the Elder attributes the origin of the triskelion of Sicily to the triangular form of the island, the ancient Trinacria (from the Greek tri- (three) and ἄκρα akra (end, peak, citadel), which consists of three large capes equidistant from each other, pointing in their respective directions, the names of which were PelorusPachynus, and Lilybæum.

The Celtic symbol of three conjoined spirals may have had triple significance similar to the imagery that lies behind the triskelion. The triple spiral motif is a Neolithic symbol in Western Europe. Though popularly considered a „Celtic” symbol, it is in fact a pre-Celtic symbol. It is carved into the rock of a stone lozenge near the main entrance of the prehistoric Newgrange monument in County MeathIreland. Newgrange, which was built around 3200 BCE, predates the Celtic arrival in Ireland, but has long since been incorporated into Celtic culture. The symbol is also found carved in rock in Castro Culture settlement in modern-day Galicia and Northern Portugal. In Ireland before the 5th century, in Celtic Christianity the triskele took on new meaning, as a symbol of the Trinity (Father, Son, and Holy Spirit), and therefore also a symbol of eternity. Its popularity continues today as a decorative symbol of faith for Christians of Celtic descent around the world.

Asian usage

Traditional Asian versions of the triskelion include the Japanese Mitsudomoe, the Tibetan Buddhist Gankyil, and the Korean Sam Taegeuk.

Modern usage

A triskelion is featured on the seal of the United States Department of Transportation.

A triskelion shape is the basis for the roundel of the Irish Air Corps,] and the logo for the Trisquel Linux distribution.

A triskelion shape was used in the design of RCA’s „Spider” 45 rpm adapter, a popular plastic adapter for vinyl records, which allows larger center-holed 45 rpm records (commonly used on 7″ singles and EPs) to spin on players designed for smaller center-holed 33-1/3 rpm records (the standard for 10″ and 12″ LPs). The design was practical, the three curved arms providing equal spring and thus keeping the hole centred. The iconic design of the Spider has led to its adoption as a popular symbol for record and music enthusiasts.

One of the most commonly used symbols of the BDSM community is a derivation of a triskelion shape within a circle.

The South African neo-Nazi White supremacist White nationalist organization and political party Afrikaner Weerstandsbeweging uses a Triskele composed of three sevens as its symbol in place of the Nazi Swastika.

The Flag of the Isle of Man bears 3 legs based on the Triskele.

The crest of the Breton football club En Avant de Guingamp combines the Flag of Brittany, the team colours and the triple spiral triskelion.

The Gamesters of Triskelion” is a second-season episode of the American science fiction television series Star Trek.

In the Marvel Universe, the intelligence agency S.H.I.E.L.D. uses the Triskelion as its headquarters[citation needed].

The Triskele is also used as a prominent symbol in MTV’s „Teen Wolf (2011 TV Series)” which draws heavily from Celtic mythology. A Triskele was used by some younger betas to keep from shifting & maintain calm. This happens by the beta repeating „Alpha, Beta, Omega” or „The Sun, The Moon, The Truth” over and over again until the beta is calm.

In Merlin (2008 TV series) it was used as symbol of druids.

Reconstructionists and neopagans

The triskele, usually consisting of spirals, but also the „horned triskelion”, is used by some polytheistic reconstructionist and neopagan groups. As a Celtic symbol, it is used primarily by groups with a Celtic cultural orientation and, less frequently, can also be found in use by various eclectic or syncretic traditions such as Neopaganism. The spiral triskele is one of the primary symbols of Celtic Reconstructionist Paganism. Celtic Reconstructionists use the symbol to represent a variety of triplicities in their cosmology and theology; it is also a favored symbol due to its association with the god Manannán mac Lir.

Occurrence in nature

The endocytic protein, clathrin, is triskelion-shaped. The Ediacaran fossil Tribrachidium is also triskelion shaped.

Gallery

Triple Spiral (Triskele) Symbol Meaning:

This is another trinity symbol often found among ancient Celtic relics. It is sometimes referred to as a triskelion. The terms are often considered synonymous. This Celtic symbol meaning deals with the drawing of the three powers of maiden, mother and crone. It is often considered a sign of female power and especially power through transition and growth. This, however, is not an exclusive definition. Sometimes the symbol represents religious aspects of Father, Son, Holy Ghost. This representation came much later amongst Celtic descendants who were exposed to Christian conversion. In any instance, this trinity symbol can represent a triangle of foundational necessity. Meaning – you cannot have a healthy whole without all three elements joined together. Hence: Mind, Body, Spirit. Sun, Moon, Earth. Light, Dark, Gloaming (twilight). Not one energy can exist without the others.

Asociatia ROPAGANISM se bucura sa va anunte ca s-a incheiat inca un an de reprezentare al comunitatii pagane din Romania si ne pregatim sa trecem in al treilea an de existenta si de activtate.

Anul 2018 ne-a harazit realizari mari ca: deschiderea a peste 10 sucursale, inceperea unor discutii amicale cu peste 10 organizatii din afara si din tara ca ILGA si NOVA ROMA, dar si inregistrarea presedintelui organizatiei la forumul administrat de Federatia Pagana Internationala, unde vom pune la curent comunitatea pagana din afara tarii cu privire la progresul nostru si activitatile desfasurate de ROPAGANISM, sporirea activitatii pe un buget mic avand peste 20 de activitati dedicate comunitatii pagane printre care 2 campanii nationale de informare, 2 demersuri catre legislativ, peste 12 conferinte, sesiuni de meditatii si un program de formare in hermetism, dar nu numai aceasta luand parte la peste 20 de evenimente ce reunesc organizatii din Romania si din afara cu scopul de a propune anumite demersuri pe agenda publica cum ar fi STRATEGIA NATIONALA DE TINERET, POLITICI PUBLICE DE INCLUZIUNE SOCIALA etc.

Anul 2019 sper sa ne aduca un alt boom de activitate mult mai mare decat anul acesta pentru ca voi contati.

LA MULTI ANI SI ZEII SA NE BINECUVANTEZE
28 DEC 2018

Asociatia ROPAGANISM
CIF: RO35244032
Grigore Ionescu 63 bl. T73 sc. 2 ap. 42
CP: 023674 Bucuresti (Romania)
Tel: +40373769861

secretariat@ropaganism.ro

Traditie si continuitate in lucrarea Zeilor in Romania
×

Hello!

Click one of our representatives below to chat on WhatsApp or send us an email to secretariat@ropaganism.ro

× How can I help you?