SARMISEGETUZA REGIA

Situl cunoscut sub denumirea de Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia (com. Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara) face parte din complexul de cetăţi dacice din Munţii Orăştiei. Este cea mai mare aşezare cunoscută pentru spaţiul dacic, fiind întinsă pe un deal cu o lungime de cca. 4,5 km.
Din suprapunerea datelor arheologice şi a surselor scrise antice reiese că, începând din a doua jumătate a secolului I a. Chr., aici a fost capitala regatului dac (cel mai probabil, prima capitală a regatului înfiinţat de Burebista a fost la Costeşti – Cetăţuie, după care, în perioada amintită, acest rol i-a revenit Sarmizegetusei Regia). Cert este că, vreme de aproape un secol şi jumătate, Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia a fost principalul centru politic, religios, economic şi militar al lumii dacice.
Partea centrală a aşezării era ocupată de fortificaţie şi de zona sacră, iar pe restul numeroaselor terase antropogene amenajate pe pantele dealului erau zonele civile, împărţite convenţional în prezent în cartierul civil de vest, respectiv cartierul civil de est.
Fortificaţia pe care vizitatorii o pot vedea astăzi pe teren datează din perioada războaielor daco-romane de la începutul secolului al II-lea p. Chr.. Zidurile sale, realizate mai ales din blocuri de calcar, închid o suprafaţă de cca. 30 000 m2 (în unele porţiuni ale zidului au fost incluse piese arhitectonice din andezit provenite de la edificiile religioase). În diverse puncte din interior şi din imediata vecinătate, au fost descoperite urmele unor barăci şi ale unor edificii romane. Fortificaţia dacică iniţială, cu o suprafaţă estimată la cca. 10 000 m2, a fost aproape complet afectată de distrugerile şi de amenajările de mare amploare ale terenului din timpul războaielor.
Legătura dintre fortificaţie şi zona sacră se făcea prin intermediul unui drum pavat cu lespezi de calcar, cu o lungime totală de aproximativ 200 m. Zona sacră cuprinde două mari terase antropogene, susţinute de ziduri de calcar a căror înălţime era, în unele segmente, de peste 10 m. Aici au fost identificate vestigiile a şapte temple (două circulare, restul cu un plan patrulater), un altar monumental, precum şi sisteme de distribuire / evacuare a apei (canalul deversor din piatră de pe terasa a XI-a şi conducte din tuburi de teracotă). Elementele păstrate aici, precum plintele, tamburii, pilaştrii din calcar sau din andezit din structura templelor vorbesc de la sine despre o arhitectură religioasă monumentală, unică prin proporţiile sale în Dacia.
Cercetările arheologice din cartierele civile au dus la descoperirea mai multor locuinţe cu plan circular sau poligonal, precum şi a unor ateliere meşteşugăreşti. În cazul celor din urmă se remarcă atelierele de făurărie, a căror activitate poate fi catalogată drept una extraordinară. La Sarmizegetusa Regia au fost aflate mii de piese din fier: unelte de făurărie, de tâmplărie – dulgherie, de bijutier, de pietrari, pentru agricultură, obiecte de uz domestic, arme, piese decorative etc.
În cea mai mare parte, construcţiile menţionate anterior au fost datate în a doua jumătate a secolului I p. Chr. – începutul secolului al II-lea p. Chr., perioadă în care aşezarea de la Grădiştea de Munte atinge apogeul.

Templul Zeului Mithras

Tineri arheologi din Statele Unite ale Americii și din Cluj-Napoca cercetează una dintre cele mai promițătoare descoperiri de pe teritoriul anticului Apulum. Este vorba despre un templu dedicat zeului Mithras, un cult oriental elitist, foarte puțin cunoscut, care va putea dezvălui informații despre viața religioasă de la Apulum, din Dacia, și chiar din Imperiul Roman.
Mithraeumul, templul dedicat zeului Mithras, se situează în apropierea Cetății Alba Carolina, lângă fostul sediu al „Proiect Alba” și a fost descoperit în anul 2008, pe teren privat. Proprietarul terenului intenționa să constuiască un hotel, însă descoperirile arheologice l-au împiedicat să obțină avizul de descărcare. Tot atunci, din cauza lipsei de finanțare, cercetările s-au oprit.
La momentul respectiv, reprezentanţii muzeului anunţau că templul, datând cel mai probabil din prima jumătate a secolului al II-lea d. Hr., era foarte bine conservat. S-au păstrat ziduri, s-au descoperit două altare şi inscripţii dedicate lui Mithras și celor doi “însoţitori” ai săi: Cauto și Cautopatis. Acum a ieșit la iveală o parte din cel ce-al treilea altar (foto).
La cinci ani de la primele descoperiri, săpăturile arheologice au fost reluate, printr-un parteneriat între Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și Universitatea Princeton, din Statele Unite ale Americii, intermediat de arheologul Mariana Egri. Astfel, la Alba Iulia a sosit o echipă formată din arheologul Matthew McCarthy și șapte studenți, cărora li s-au alăturat specialiști și studenți arheologi de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
„În 2008, începeam o cercetare arheologică preventivă pentru descărcare arheologică în vederea construirii unui hotel. La acea dată nu aveam cunoștință despre existența acestui important obiectiv arheologic și am început cercetarea pe latura de sud, cu câteva casete. Am găsit două complexe romane, dar și două complexe medievale. Într-o fântână, era chiar un schelet. Atunci a fost descoperit și acest important obiectiv, Mithraeum nr. 3 de pe teritoriul orașului Apulum. La acea dată, i-am propus investitorului să degajăm toată suprafața, însă el nemaiavând resurse financiare, s-au stopat lucrările, iar avizul de descprcare arheologică nu a fost acordat. Am căutat atunci surse financiare sau un eventual proiect care să definitiveze cercetarea arheologică și să punem și în valoare acest obiectiv în cadrul hotelului ce se va construi aici”, a epxlicat directorul adjunct al Muzeului Național al Unirii, Constantin Inel.
Proiectul de cercetare arheologică este finanțat integral de universitatea americană, iar pentru prima parte, ce se desfășoară pe parcursul lunii iulie, s-au alocat 15.000 de dolari. Proiectul este structurat în mai multe etape, iar finanțarea este asigurată pentru următoarele două sezoane. Proiectul are și scopul de a pregăti studenți. Anul acesta aici lucrează studenți americani, studenți de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar probabil, de anul viitor, vor fi incluși și studenți de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
„Principalul scop al proiectului este să investigăm acest Mithraeum. Este un templu, un sanctuar dedicat zeului Mithras, un cult oriental. Acest sanctuar este primul investigat după metode moderne, complexe, interdisciplinare, din România. Se cunosc și alte temple de acest gen în  România, în Dacia, dar niciunul nu a fost cercetat, cu excepția celui de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Apulum este cel mai important sit roman din Dacia, cu sediul guvernatorului. Era de așteptat să avem sanctuare de o asemenea importanță. Acest sanctuar era foarte aproape de sediul regiunii, era cel care deservea militarii. Avem speranțe că vom descoperi lucruri foarte interesante. Avem deja trei altare și o cantitate semnificativă de material arheologic. Deocamdată suntem în stadiul de recuperare și înregistrare a informației. Sperăm să investigăm și zona înconjurătoare și să încadrăm acest sit în contextul orașului roman Apulum”, a spus arheologul Mariana Egri.
„Mithraismul este o religie fondată în secolul I e. n., rivală creștinismului. Este o religie a misterelor, o religie care le promite informații secrete celor care participă. Multe dintre secretele ei nu au fost înregistrate. Astfele pentru a înțelege mai bine această provocare la adresa creștinismului, trebuie să începem prin cercetări arheologice. De aceea este foarte important să investigăm acest sit cu echipamente moderne. Sper să ajute la crearea unei imagini mai ample a cultului lui Mithras, din Imperiul Roman și de aici din Dacia”, a explicat arheologul Matthew McCarthy.
Din puținele informații care au putut fi descoperite până acum în alte temple dedicate zeului Mithras, ritualurile mithraice constau, în principal, într-o cină la care participau toți adepții și în timpul căreia se făceau ritualuri inițiatice, pentru aducerea de noi practicanți. Se aduceau ofrande zeului și se făceau sacrificii.
Mithras este considerat zeul luminii, al sincerităţii şi al loialităţii în mitologia persană.  Potrivit unor legende, acesta s-a născut dintr-o piatră sau dintr-o peșteră în ziua de 25 decembrie, când păstorii din ținut au venit să i se închine. El s-a luptat cu soarele și a capturat taurul divin, din al cărui sânge au apărut toate plantele și animalele folositoare omului. Era o divinitate de prim rang în Iranul arhaic. Îi erau consacrate ca simbol și emblemă crizantemele, trandafirii și era zeul suprem al oștirilor.
Asociatia ROPAGANISM
CIF: RO35244032
Grigore Ionescu 63 bl. T73 sc. 2 ap. 42
CP: 023674 Bucuresti (Romania)
Tel: +40373769861

secretariat@ropaganism.ro

Traditie si continuitate in lucrarea Zeilor in Romania
×

Hello!

Click one of our representatives below to chat on WhatsApp or send us an email to secretariat@ropaganism.ro

× How can I help you?